Uwe Andree - Künstler und Transylvanier

Arta medievala la muzeul de istorie "Valea Hîrtibaciului"din Agnita

Dr. Erhard Andree, Museumsleiter

În urma cu opt ani, o modesta expozitie marca înfiintarea Muzeului de istorie "Valea Hîrtibaciului" din Agnita. De atunci, patrimoniul muzeistic a crescut neîncetat, ajungîndu-se astazi la peste 2500 exponate de istorie, etnografie, arta populara, arta plastica si numismatica. (În colectionarea acestui bogat fond muzeistic, precum si în dotarea Muzeului din Agnita, cu un fond documentar initial, un merit deosebit revine muzeografului Dr. Erhard Andree, directorul institutiei, autor al articolului pe care-l reproducem alaturat. n.r.)

Exponatele de arta veche care figureaza în muzeu reprezinta - în mare parte - unicate de mare valoare documentara si artistica si asteapta sa poata fi valorificate pe masura ce spatiul de expunere se va mari. Pina atunci, pentru a nu ramâne anonim în depozitul nostru stiintific, conducerea unitatii a dat curs, în repetate rînduricererilor unor mari muzee ca exponatele de pret sa fie prezentate în cadrul acestora. Ele constituie o sinteza între fondul autohton si influentele exercitate de diferite curente de cultura (arta bizantina si cea din apus), cu care poporul nostru a intrat în contact în epoca feudala si vadesc în totalitatea lor trasaturile caracteristice Transilvaniei.

În colectiile muzeului se afla, de pilda, o interesanta sculptura medievala, un crucifix de mari dimensiuni, descoperit de noi în podul bisericii evanghelice din comuna Apold (jud.Mures). Istoricii de arta atribuie aceasta lucrare lui Wit Stwosz (Veith Stoss) sau scolii acestuia, fondata de fii sai Johannes, Martinus si Vitus, care au trait în Transilvania (la Sighisoara, Medias si Brasov). Sculptura a fost data în custodie Muzeului "Brukenthal" în anul 1962.

În comuna Cincu a fost descoperita o lada de breasla din anul 1653. Aceasta este împodobita cu diferite motive - steme de breasla, unelte de mestesugari, portrete - realizate cu multa spontaneitate, vopsite policrom. Pe mijlocul capacului se afla stema fostului tîrg Cincu, un cap de zimbru cu o stea între coarne. Ce semnifiatie pot avea aceste însemne de pe stema Moldovei transpuse pe o lada de zestre tocmai în aceste parti? Acestei întrebari nu i s-a dat înca raspuns. Valoroasa piesa a fost expusa, între anii 1960 si 1967, la Muzeul de arta al R. S. R., precum si la unele expozitii temporare în diferite alte orase. Este reprodusa si un volum al "Istoriei României".

Patru perechi de copci de argint suflate cu aur, fiecare cu câte o piatra în forma de perla, de culoare albastra, o floare lucrata în fier, lunga de 51 cm, care are si patru frunze, executate artistic si vopsite în culori naturale, si o broasca (încuietoare) confectionata din fier si alama incizata cu motive ornamentale constituie cîteva piese deosebit de interesante, atât sub aspect stiintific cît si artistic.

Ceea ce este deosebit de interesant la ultima dintre aceste piese este arcul de la sistemul de închidere, care, în vîrf, se termina printr-un cap de sarpe cu coarne. Datînd tot de la începutul secolului al XVI-lea (din informatiile culese de la persoane care au vazut lada cu broasca datata înainte de a se distruge stim ca pe frontispiciul ei se afla trecut anul 1516), aparitia acestui motiv este semnificativa pentru Valea Hîrtibaciului, deoarece gasim acest motiv si pe un suport de lumînari strujit în lemn, tot din secolul al XVl-lea, pastrat în biserica evanghelica din Altîna (jud. Sibiu), precum si pe un vas de ceramica smaltuit în verde, din secolul al XVIII-lea. De altfel, la un vas din ceramica smaltuita, în culoare deschisa, cu ornamentatie liniara verzuie pe fundal alb, apare un sarpe încolacit. Acest vas, produs al secolului al XVIII-lea, provine din Bruiu (jud.Sibiu), reputat centru ceramic, cu un mare numar de olari.

Interesant este si steagul de vînt care a împodobit casa din comuna Nocrich (jud. Sibiu), în care s-a nascut, în anul 1721, Samuel Brukenthal, om de stat si fondator al muzeului care-i poarta numele.
Este executat artistic, din fier forjat, înalt de 54 cm si poarta initialele M.B. si anul 1712. Este vorba de tatal fostului guvernator al Transilvaniei, Michael Breckner, care l-a succedat în functia de jude regal al scaunului administrativ-juridic al Nocrichului pe olarul Benedictus Hintz si care a fost înnobilat de împaratul Carol al VI-lea sub numele de "de Brukenthal". Acest steag a fost depistat de noi în podul casei în care s-a nascut Samuel Brukenthal. Anul 1712, mentionat pe steag, constituie data renovarii casei de patricieni a Brukenthalilor, care poseda camere frumos boltite, în stilul Renasterii.

Încheiem însirarea obiectelor de arta veche din colectiile noastre cu prezentarea a inca unui vestigiu de arta feudala, si anume un semn de încunostintare care a fost folosit de catre breasla butnarilor (dogarilor) din Agnita. Acest semn de breasla are o forma neobisnuita pentru semnele de încunostintare frecvente în Transilvania si îsi gaseste corespondente doar în unele semne vechi, medievale, pastrate în cîteva muzee din Germania. Are o lungime de 28 cm, forma unui sceptru, este forjat din fier, e detasabil, partea de sus largindu-se într-o bila prevazuta cu o crestatura pentru introducerea stririlor care urmau a fi transmise. Bulina din fier, turtita, are un diametru de 8 cm. Fata de exponatele similare pastrate în muzeele germane, acest semn de încunostintare poate fi datat înca din secolul al XV-lea, fiind unic în felul sau între semnele breslase pastrate în muzeele noastre.

magazin istoric, anul III Nr.11(32), noiembrie 1969, de Dr. Erhard Andree, director al muzeului din Agnita