Dintre acestea din anul 1653, o lada de breasla de lemn decorata in stil baroc, cu o blocare dublă, şi cuferele faimosului centru Henndorfer de gotic din Transilvania şi a Renasterii ar trebui să fie menţionat.
Dr. Erhard Andrée, de asemenea, pus temelia pentru colectie de arta populara. Exponate sasesti şi românesti au fost reprezentate în mod egal. În termen de aceasta ţine faianta de Hartibaci de olari şi olari Agniteni un loc special, şi, de asemenea, exponate din atelierul ultimului olar agnitean Michael Jasch. Mai multe costume documenteaza diversitatea din Valea Hartibaciului. Bine reprezentate sunt produsele artizanale, în special echipamente pentru prelucrarea cânepii şi cele ale economiei naţionale în circuitul agricol. Din pacate, nu i-a fost dat să prezinte această colecţie de folclor la public, pentru că el nu avea dotările necesare materiale şi pentru că prin la moartea lui prematura a fost smuls de la locul de muncă depusă neobosit.
În colecţiile muzeului a avut un loc si istoria agniteana, cum ar fi cea a fabricii de piele inclus, precum si numeroase picturi, desene, schiţe şi acuarelă de către artistul agnitean Michael Barner (1881-1961).
Un merit în timp a câştigat Dr. Erhard Andrée la crearea bibliotecii în cadrul muzeului. Din mai mult de 10.000 de volume de literatură istorică şi cultural-istorice, pe care a adunat până sfârşitul vieţii sale, au existat aproximativ 500 rare imprimări Transilvanane (sec. 16-17) şi o ediţie completă a scrierilor de Erasmus din Rotterdam. O lista a evenimentelor istorie locale a Vaii Hartibaciului si Agnitii, în care toate datele istorice notabile, istorice şi bibliografice au fost înregistrate. El a colectat, de asemenea, fotografii vechi şi cărţi poştale. Deşi nu este un naturalist, consacrat, Dr. Erhard Andrée în activităţile sale de colectare, exploreaza flora şi fauna din această regiune, incearca sa protejeze în strânsă colaborare cu profesori de specialitate plante deosebit de rare şi de flori (Globularia Willkommi NYM.) narcise sălbatice.
Încurajeaza conservarea mediului natural, propune o rezervaţie naturală. După moartea sa muzeul Valea Hartibaciului a scazut in rangul său. Activitatea de cerccetare a încetat. In mijlocul anilor saptezeci-, mai multe camere au fost decorate cu expoziţii de artă populară şi, în acelaşi timp a deschis departamentul etnografic. Aici, cu toate acestea, obiectele săseşti nu au fost etichetate ca atare. Expozitii în favoarea "Epocii de Aur" au fost si aici prezente minimand rolul muzeului. Deşi această prezentare după revoluţia din decembrie a fost rapid eliminata, un an mai tarziu nu a fost încă muzeul deschis pentru vizitatori. Chiar şi astăzi, nu s-a schimbat mult, o activitate este abia detectabila din lipsa de fonduri. Este foarte multa nevoie de renovarea muzeului.